Sculpturile din fier ale artistului Csaba Györi sunt monumentale atat in forme, in mesaj, cat si in finisarea lor, parca s-ar fi nascut pentru a imbogati spatiile noastre publice!

Sculptorul a ales pentru expozitia sa titlul Secvente Cotidiene. Cate fete au zilele cotidiene atitea trasaturi arata si Femeia: Femeia ca Mama Primordiala, ca Iubita, ca Sursa fiecarui rau si bine.
Este interzisa aproximatia descriptiva a artei vizuale a lui Csaba Györi. La aceste sculpturi trebuie pornit de la expresia vizuala si nu din directia cuvintelor. Atat spectatorul cat si criticul trebuie sa apeleze la cognitivus sensitivita. In aceste sculpturi s-a oprit timpul, mai bine zis, sculpturile sugereaza timpul infinit prin forma lor si prin serenitatea emanata. In aceste sculpturi s-a impotmolit dinamismul, artistul a rigidizat miscarea in fier, transformand-o in statica. Ca si cum artistul ar fi smuls un gest din viata cotidiana in perepetuum mobile, pe care prin munca profunda a purificat intr-o forma infinita. Ce-ar fi aceasta daca nu o critica a artistului asupra vietii noastre?!
Györi Csaba a experimentat, cu acest grup de sculpturi, cu posibilitatile formei de dalta. Icul ca si un triunghi este o forma in plan, prin urmare sculpturile sunt lineare si statice. Ca ic isi atribuie si personalizeaza o particica din spatiu. Definitia dubla a spatiului plus tensiunea care este intre material, fierul si formele usoare fac aceste sculpturi de neuitat. Prin alegerea formei pure si sinoptice inzestrata cu atributiile sumare a femeii, sculptorul a mitologizat Femeia, a redefinit archetipul Femeii.

Deuten Makkai Réka
Istoric de arta

ORIGINALĂ AFIRMARE PE FĂGAŞUL POSTMODERNITĂŢII
SCULPTURA DE GYŐRI CSABA

Csaba Győri se manifestă cu impresionantă siguranţă prin intermediul unui limbaj sculptural coerent şi sugestiv, valorificând în tehnică şi viziune personală volumetrii,cadene accente,orânduite în desfăşurări ce asociează pregnant supleţea ,cursivitatea,cu nervul omniprezent al influxului ideatic şi afectiv.În personala concretizată în compania vibrantelor pânze pictate de Kinga a răsfirat patru complexe transpuneri:trei în suduri metalice ,una în materiale mixte(lemn,metal,sticlă),situate sub incidenţa unui stimulativ generic:”Aspecte din cotidian”.Nu vom întâlni nimic din anecdotica faptului banal.Subiectele sunt pretexte extrase din tumultul existenţei transfigurat în subtile metafore prin care crâmpeie ale concretului se metamorfozează în ipostaze de trăire profund spiritualizată
    Caracterul particular, de-o tranşantă originalitate, al sculpturii lui Csaba Győri rezidă din abila conjugare a două fundamentale componente stilistice: promptitudinea unui geometrism pur,dublată de tensiunea unor arcuiri dezinvolte,antrenând formele ansambluri de-o remarcabilă coerenţă constructivă, ritmând ingenios şi expresiv raporturile dintre plin şi gol, dintre pozitiv şi negativ,pentru a obţine acea impresie de monumentalitate suplă,sintetizatoare de solemnitate,măreţie,vitalitate.Interesul constant pentru ambele impulsuri majore ale creativităţii: afectiv şi cerebral,conferă profesionalism demersului plastic,estompând acuitatea michiilor ferme prin racordări şi prelungiri în cursivităţi de curbe voluptuoase,cum se întâmplă îndeosebi în simbolicele şi fastuoasele reprezentări ale Dimineţii şi Nopţii,unde în fiecare siluetă feminină capătă contorsiuni de-o superbă valenţă lirică,angajând nu doar privirea ,ci şi tentaţia tactilităţii, ca semn al gingăşiei şi tandreţei.În sobra configurare a unui personaj şezând, ADINE, supune   unei tranşante verticalizări ritmica unor forme abil arhitecturate pentru a încuraja acea discretă impresie de creştere  şi vizualizare aunui etern uman universalizat.În schimb, în CUPLU, dialogul masculin feminin ,e materializat prin particularizarea  unor structuri verticale ample din lemn ce cresc şi se resfiră spre înalt,articulate cu reliefuri şi inserţii cromatice distincte, completate cu prelungite zone de goluri străjuite de grilaje de sticlă cu transparenţe în albastru şi roşu.Impresia ultimă este de pură conjugare a relaţiei dintre robust şi delicat ,dintre vigoare şi fragilitate, dintre sobru şi graţios.
     Sculptura lui Győri Csaba poartă amprenta unei energii laborioase şi tenace, stăpânit de neliniştile unei permanente căutări de soluţii novatoare ,transpuse intr-un limbaj de certă actualitate, tipic postmodernităţii.Posedă lejeritatea opţiunilor adânc stăpânite şi fertile, fiind mereu în consonanţă cu rosturile finalităţii estetice,motiv pentru care opera sa răspunde exigenţelor actuale ale ambientului ,întregind cu accente de nobilă axpresivitate spaţiul în care se integrează.De aceea este şi firesc să aibă solicitare şi preţuirea cuvenită,direct proporţionale cu bogăţia zestrei de spirit oferită.

Prof. Univ. dr.  Negoiţă Lăptoiu
critic de artă